Definițiile și distincțiile dintre distanța focală a lentilei, distanța focală posterioară și distanța flanșei sunt următoarele:
Distanță focală:Distanța focală este un parametru critic în fotografie și optică, care se referă la distanța de la centrul optic al obiectivului până la planul de imagistică (adică planul senzorului camerei), măsurată de obicei în milimetri. Această măsurătoare joacă un rol semnificativ în determinarea perspectivei și a caracteristicilor de imagistică ale obiectivului. Obiectivele cu distanțe focale variabile răspund diferitelor nevoi și scenarii fotografice. De exemplu, obiectivele cu distanțe focale scurte, adesea denumite obiective cu unghi larg, sunt ideale pentru surprinderea scenelor extinse, cum ar fi structuri arhitecturale sau peisaje vaste. Aceste obiective oferă un câmp vizual mai larg, permițând fotografilor să includă mai multe elemente în cadru. Pe de altă parte, distanțele focale standard, cum ar fi 50 mm, sunt versatile și potrivite pentru fotografia de uz general. Acestea imită îndeaproape câmpul vizual natural al ochiului uman, ceea ce le face alegeri excelente pentru portrete, fotografie stradală și situații de fotografiere de zi cu zi. În schimb, obiectivele cu distanță focală lungă, cunoscute în mod obișnuit sub numele de teleobiective, sunt concepute pentru subiecți îndepărtați. Aceste obiective comprimă distanța percepută dintre obiecte, ceea ce le face perfecte pentru surprinderea vieții sălbatice, a evenimentelor sportive sau a oricărui subiect situat departe de fotograf.
Este demn de remarcat faptul că distanța focală nu afectează doar câmpul vizual, ci influențează și profunzimea câmpului și distorsiunea imaginii. Distanțele focale mai scurte tind să producă imagini cu o profunzime de câmp mai mare și o compresie minimă, în timp ce distanțele focale mai lungi duc la o profunzime de câmp mai mică și la efecte de compresie mai pronunțate. Înțelegerea acestor caracteristici permite fotografilor să aleagă obiectivul potrivit pentru viziunea lor creativă specifică.
Distanța focală spate (BFD): Distanța focală spate, cunoscută și sub numele de lungime focală spate, măsoară distanța de la suprafața din spate a elementului final al lentilei până la planul de imagistică (adică planul senzorului camerei). Acest parametru este crucial în proiectarea și performanța obiectivului, deoarece are un impact direct asupra structurii interne și a calității optice a acestuia. În funcție de distanța focală și de utilizarea preconizată a obiectivului, distanța focală spate poate varia semnificativ. De exemplu, obiectivele cu unghi larg au adesea distanțe focale spate mai scurte datorită designului lor optic, care implică curbarea razelor de lumină la unghiuri mai ascuțite pentru a obține un câmp vizual mai larg. În schimb, teleobiectivele necesită distanțe focale spate mai mari pentru a se adapta aranjamentelor lor optice complexe, care implică mai multe elemente de lentilă pentru a minimiza aberațiile și a asigura claritatea pe întregul cadru.
Distanța focală spate determină, de asemenea, spațiul fizic disponibil pentru plasarea componentelor suplimentare în interiorul obiectivului, cum ar fi diafragmele, filtrele sau mecanismele de stabilizare. Un obiectiv bine proiectat trebuie să echilibreze distanța focală spate cu alți factori precum greutatea, dimensiunea și costul pentru a oferi performanțe optime. În plus, distanța focală spate joacă un rol cheie în asigurarea compatibilității dintre obiective și corpurile camerelor, în special atunci când se utilizează adaptoare sau accesorii specializate.
Distanța flanșei:Distanța flanșei este un alt parametru esențial în fotografie, care reprezintă distanța de la suprafața flanșei interfeței monturii obiectivului (adică suprafața de contact dintre obiectiv și corpul camerei) până la planul senzorului camerei. Această măsurătoare este esențială pentru menținerea unei alinieri corecte între obiectiv și senzorul de imagine, asigurând o focalizare precisă și o claritate ridicată în imaginile capturate. În cadrul aceluiași sistem de montură, atât corpul camerei, cât și obiectivul au o distanță identică față de flanșă, garantând o integrare perfectă și performanțe optime. Cu toate acestea, diferite sisteme de montură pot avea distanțe variabile față de flanșă, ceea ce poate crea dificultăți atunci când se încearcă utilizarea obiectivelor proiectate pentru un sistem pe un corp de cameră dintr-un alt sistem.
Sistemele moderne de camere foto, în special camerele mirrorless, prezintă adesea distanțe mai scurte ale flanșelor în comparație cu DSLR-urile tradiționale. Această alegere de design oferă mai multe avantaje, inclusiv capacitatea de a crea obiective mai mici și mai ușoare și performanțe optice îmbunătățite prin poziționarea elementelor obiectivului mai aproape de senzor. În plus, camerele mirrorless cu distanțe mai scurte ale flanșelor pot găzdui obiective cu distanțe mai mari ale flanșelor prin utilizarea inelelor adaptoare. Aceste adaptoare permit fotografilor să utilizeze o gamă largă de obiective vechi, extinzându-și posibilitățile creative și oferind acces la caracteristici optice unice care ar putea să nu fie disponibile în obiectivele moderne.
Diferențe și conexiuni între ele:
Definiție și diferențe între punctele de măsurare: Fiecare dintre acești parametri măsoară o distanță distinctă legată de sistemul de lentile și cameră. Distanța focală măsoară distanța de la centrul optic al lentilei până la planul de imagistică, reprezentând planul primar.
Data publicării: 21 aprilie 2025